[overview] Întrebarea de astăzi este legată de vindecare. Multe dintre mijloace de vindecare holistice se ocupă de corp, de minte și de sistemul emoțional care are un efect asupra corpului, iar apoi ele încearcă să se ocupe și de aspectul spiritual, care are ascendență, atât pe tărâmurile emoționale, cât și pe cele fizice. Ne întrebăm cum ar putea un vindecător care folosește o metodă holistică pentru a vindeca pacientul, să folosească aspectul spiritual al vindecării, astfel încât vindecarea să aibă șanse mai mari de succes și astfel să se rezolve rădăcinile problemelor. Ne-ați putea da câteva informații despre acest subiect?

(Carla channeling)

Sunt Q’uo. Vă salut iubirea și în lumina unicului infinitului Creator. Este un privilegiu să fim chemați în cercul vostru de căutare și vă mulțumim cu modestie pentru că ne-ați oferit onoarea de a ne împărtăși vibrațiile și opiniile. Ca întotdeauna, cerem ca acele gânduri care par utile cuiva să fie reținute, iar cele care nu par utile să fie lăsate în urmă, deoarece suntem predispuși la erori, deoarece și noi călătorim cu voi, dar suntem câțiva pași înaintea voastră în această călătorie infinită. Înțelegând acest lucru, ne permiteți să vorbim liber.

Dificultatea discuțiilor despre vindecare și curățare spirituală este comună tuturor încercărilor de a pune credința în cuvinte. În timp ce problemele fizice, mentale, emoționale au un vocabular bogat cu care să se lucreze, problemele spiritului depind de cuvinte precum „iubire” și „credință” care nu sunt asociate unui termen cu înțeles pe deplin semnificativ. Cuvintele precum „credința” se referă la un lucru real, dar acea realitate este simbolizată foarte vag prin cuvinte, pentru că nivelul acestei realități este dincolo de atingerea cuvintelor create pentru descrierea iluziei.

Entitatea care încearcă să trăiască o viață în credință este probabil cel mai semnificativ simbol al credinței. O persoană care încearcă să iubească reprezintă expresia sufletească a iubirii în sine. Când cel care caută dorește sănătatea spirituală, atunci nu există cuvinte care să poată vindeca, deoarece sănătatea spiritului se află întotdeauna în acea entitate care caută ajutor și nu depinde de manifestarea exterioară a entității. Însă, această sănătate spirituală depinde de manifestarea interioară a entității, fiind ajutată de eliberarea și echilibrarea energiilor interioare ale celui care caută. După echilibrarea energetică este necesară doar credința, care nu trebuie manifestă în cuvinte ci prin menținerea acelui echilibru energetic.

Acest lucru este dificil de transmis acestui instrument, dar vă rugăm să vă imaginați entitatea care merge pe bicicletă. Când dinamica mișcării este armonioasă, echilibrul este fără efort. Echilibrul este, însă foarte dificil, pentru începător. Începătorul nu știe ce trebuie să simtă când este în echilibru și nu are instinctul format prin exercițiu pentru găsirea punctului de echilibru. La fel se întâmplă atunci când cel care caută începe să își reinventeze viața, astfel încât să fie trăită în credință.

Există două părți pentru vindecarea sau sănătatea spirituală. Prima parte cu care trebuie să lucreze pacientul și vindecătorul este acea parte a sinelui care este blocată energetic. Boala spirituală este de așa natură încât entitatea care trebuie vindecată, este practic încătușată de energiile care teoretic încearcă să vindece acea boală, astfel încât fiecare încercare de vindecare o încătușează și mai strâns.

Acest tip de întuneric este în mijlocul luminii, care lumină este percepută, din acest motiv, tot ca întuneric. Astfel, pacientul nu are nici o modalitate prin care să poată distinge lumea sănătoasă de lumea bolii. Prin urmare, la eliminarea acestor încătușări energetice, nu trebuie folosită vizualizarea ci mai degrabă dispoziția pacientului de a nu judeca boala sau întunericul produs de boală și a nu judeca sănătatea sau întunericul spiritual al celui care caută sănătos și echilibrat.

Metoda cea mai bună pentru eliberarea acestor puncte încătușate de boala spiritului, se bazează pe simbolistică. Se utilizează atât simbolurile, cât și modalitatea de vindecare „în paralel”, care face ca vindecarea obținută pe o direcție (de exemplu a corpului), să fie replicată pe direcția paralelă care în modelul energetic al individului este echivalentul spiritual. Astfel o entitate care caută să elibereze vechea minte sau vechea boală a spiritului poate urma postul sau dieta, acest lucru fiind clar specificat prin intenție și repetat adesea ca o formă de curățare a spiritului. Pe măsură ce corpul este curățat prin dietă, în paralel spiritul devine mai curat și mai puțin deformat de energiile reziduale.

Un vindecător care dorește să ajute procesul vindecării, poate folosi experiența și gândirea proprie pentru a găsi metode eficiente. Aceste metode pot include, de exemplu, munca pentru a convinge pacientul și astfel pentru obținerea unei stări sugestive, sau chiar hipnoza. În această stare, vindecătorul poate duce pacientul într-un punct între încarnări în care Sinele Superior poate răspunde întrebărilor. Astfel vindecătorul poate solicita pacientului să își întrebe Sinele Superior dacă este pregătit pentru vindecare. Cu alte cuvinte, a învățat pacientul lecția pentru care a fost necesară această boală? Dacă vindecarea nu este încă posibilă, există vreo sugestie în legătură cu vindecarea? Astfel, Sinele Superior al pacientului poate sugera acestuia sfaturi.

După ce pacientul a atins starea de hipnoză, un vindecător ar putea alege să diminueze frica pacientului prin extindere punctului de vedere al acestuia cu ajutorul argumentelor verbale. Instrumentul își amintește povestea unui pacient ale cărui ulcere îi puneau viața în pericol. În stare de hipnoză, pacientul a descris că se afla pe o planetă care se învârtea în spațiu. Nesfârșirea timpului, nelimitarea spațiului au fost incluse în lumea interioară a acelei entități. Acele preocupări interioare pot fi reduse ca importantă prin lărgirea punctului de vedere a pacientului la o măsură infinită de timp și spațiu.

Un alt vindecător ar putea folosi o tehnica în care pacientul rămâne conștient în timpul ajutorului primit prin rugăciune. Împărtășind energia în acest mod, vindecătorul și pacientul caută împreună să elibereze boala prin modulări energetice sonore (nu mentale precum în cazul hipnozei), care au capacitatea de a purta energia rugăciunii de la vindecător la pacient. Ce este o rugăciune? Când vindecătorul dorește să ajute pe cineva bolnav spiritual, trebuie să se roage într-un mod care este înțeles de pacient, dar totuși cu autoritate și experiență. Rugăciunea este o metodă recomandată la tratarea bolii spirituale.

Dar acest lucru ne duce la a doua parte a materialului pe care sperăm să îl dezbatem în această sesiune. Însă înainte de a trece mai departe mai este ceva de spus despre prima parte. Ce indică că spiritul nu funcționează bine? Cel mai simplu simptom este „frica”. Entitatea bolnavă spiritual s-a izolat într-un loc pustiu în care nu este iertată și nu este îngrijită. Această izolare este zdrobitoare și odată produsă, entitatea poate foarte greu să perceapă acea izolare și cu atât mai puțin să se elibereze din ea. Deci, energiile vindecătorului se revarsă ca o binecuvântare asupra acestui spirit rănit, diminuându-i izolarea. Însă, este o încălcare a liberului arbitru a celui vindecat ca vindecătorul să își folosească propria credință în locul credinței pacientului pe durata vindecării. Prin urmare, vindecătorul care dorește să ajute trebuie să lucreze pe sine și nu pe pacient, oferindu-și sinelui propriu acele energii de iertare și îngrijire. Vindecătorul va deschide și împărtăși această emoție purificată cu pacientul prin această ofrandă adusă sinelui.

A spune: „Toate lucrurile sunt iubire și iubirea alungă frica” este insuficient în aproape toate cazurile. Poate că o entitate ar putea înțelege, într-un moment de luciditate, că iubirea alungă cu adevărat frica, dar pentru spiritul bolnav, o astfel de încurajare este de obicei primită ca o nouă presiune dureroasă, sentimentele de nevrednicie și neputință continuând și poate chiar crescând. Ca vindecător este bine să fi smerit și tăcut înainte sau în fața tentației de a exagera sau de a vorbi prea mult. Cu toate acestea, există un număr infinit de modalități prin care se poate crea în sinele vindecătorului acel echilibru dinamic de iertare și iubire, care poate vorbi mult mai cu folos bolnavilor spirituali.

Acest instrument este îngrijorat de faptul că nu reușește să redea tot ceea ce oferim, dar îi cerem să nu fie atât de exigent și să treacă mai departe. Glumim desigur.

Odată ce acea frică, care izolează și provoacă suferință pacientului, a fost abordată, odată ce drumul a fost într-o oarecare măsură curățat, vindecătorul trece în întunericul iadului spiritual, care încă este prezent în acel loc al misterului în care se naște credința. Acest întuneric spiritual este însă dezrădăcinat prin eradicarea fricii. În acest mediu spiritual pregătit pentru munca de vindecare poate fi aplicată rugăciunea.

Cel numit D spune că, deși boala spirituală poate fi într-o oarecare măsură determinată, totuși nu există un mod corespunzător de vindecare, cu excepția rugăciunii. Din nou, acest lucru se datorează faptului că spiritul, deși acționează ca un canal pentru energiile din corpurile fizice, mentale și emoționale, nu este în contact direct cu aceste energii din corpul instinctual și mental al entităților de pe Pământ. Spiritul poate fi atins, mai degrabă indirect, sau cel puțin așa le pare celor din a treia densitate. Rugăciunea pare indirectă, deoarece este adresată unor forțe sau esențe în lumea spiritului. Apoi acea energie aflată în afara Pământului este convinsă să intre în încurcătura energetică din interiorul Pământului pentru a o echilibra. Cu toată această cale aparent indirectă de acțiune, rugăciunea este cea mai directă metodă de vindecare, pentru că adevărata vindecare este restabilirea tuturor energiilor la echilibrul lor de drept.

Dar cum să ne rugăm și cum să ajutăm pacienții să se roage? În primul rând, sugerăm să li se dea pacienților, care sunt interesați de această metodă, informații precise despre locul fizic în care să se roage, informații despre mediul specific în care să se roage, cât timp durează rugăciunea, în ce constau rugăciunile, ajutând astfel pacientul să perceapă și respecte procesul ca pe un mod de vindecare eficient. Deoarece pământenii, în cea mai mare parte, nu se roagă zilnic și constant, și repetarea zilnică și constanța rugăciunii nu sunt cunoscute de către pacient, atunci sugestia rugăciunii lasă pacientul într-o poziție vulnerabilă, simțindu-se abandonat si nevrednic. Astfel, vindecătorul ajută prin crearea unui loc în timp și spațiu unde pacientul se poate transmuta în acel sentiment mental și emoțional de „Pot face asta”.

Decizia despre ce scaun să folosească sau la ce oră din zi să se roage par să fie neimportantă, dar aceste detalii ajută la formarea credinței. Se poate spune că rugăciunea este acea melodie care, deși nemaiauzită, dă speranță. Se poate spune că rugăciunea este acea floare interioară care poartă parfumul iubirii. Despre rugăciune se poate vorbi indirect, vorbind despre frumusețea unui poem sau a unui trandafir. Rugăciunea este o formă de comunicare al cărei obiect este același cu subiectul. Rugăciunea, ajungând la Creatorul infinit, ajunge și interiorul ființei. Sinele în contact cu Sinele Superior este structura care constituie casa rugăciunii. De fapt acea sursă, aparent independentă, care este iubirea, se află de fapt în interior. Astfel rugăciunea este o călătorie de la sine la sinele mai mare din interior, și apoi reîntoarcerea la sine pentru a forma ciclul nesfârșit între sine și rugăciune.

Nu spunem că oamenii se roagă singuri, mai degrabă spunem că...

[Terminarea casetei.]

(Carla Channeling)

…La care oamenii se roagă se află înăuntru lor, pentru că, pe măsură ce iluziile manifestării sunt progresiv înlăturate, sunt înlocuite de realitatea sfântă. Creatorul îndepărtat al celui care se teme este de fapt adevărul interior al acestuia, ascuns inimii de acea ușă pe care pacientul este întotdeauna capabil să o deschidă, dar nu a descoperit încă cheia pentru a face acest lucru.

De aceea, este bine ca vindecătorul să folosească cuvinte închinate prezenței infinite a acelui mare Gând original, acest logos care este iubirea și care este unicul infinitul Creator. În Sfânta Biblie scrie că cel numit Isus a spus: „Eu am venit ca oile să aibă viață, și s-o aibă din belșug” [Ioan 10-10]. Această abundență de viață este spiritul sănătos. Când ați reușit, ca vindecător, să puneți în mâinile pacientului aceste concepte de bază, treaba vindecătorului este terminată din punctul de vedere al comunicării cu pacientul. Din acest moment, vindecătorul poate să se roage, să cunoască această prezență interioară, să ofere această rugăciune infinitului Creator în numele pacientului, iar pacientul, poate începe să-și transforme viața. Această transformare însă nu va fi evidentă de la început ci va fi mai degrabă treptată de la interior spre exterior.

Există multe lucruri care ar putea fi adăugate la acest subiect interesant, totuși, suntem conștienți că am vorbit destul și, în acest moment, vom transfera acest contact celui numit Jim. Mulțumim acestui instrument și îl lăsăm în iubire și în lumină. Sunt Q'uo.

(Jim channeling)

Sunt Q’uo și sunt în contact cu acest instrument. Vă salut din nou în iubire și în lumină. Există întrebări care au apărut în mintea celor prezenți?

Când vorbești despre rugăciune, înseamnă că putem folosi orice rugăciune? Adică, dacă oamenii cunosc, de exemplu rugăciunile Sfântului Francisc de Assisi, sau este vorba de altceva... ceea ce încercați să descrieți este această energie de a ști că totul este parte din unitate. Adică, nu înțeleg cu adevărat în ce constă rugăciunea, ca să pot explica altcuiva cum să o facă. Ce greșesc?

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Calitatea pe care rugăciunea o oferă celui care urmează să fie vindecat este calea prin care acesta să își exprime inima și dorința din inimă de a fi vindecat, aceasta fiind exprimată deschis și clar. Pentru unii este posibil ca rugăciunile deja existente să fie cele mai utile. Pentru alții, poate că rugăciunea improvizată, de moment, este cea mai utilă. Nu este important dacă rugăciunea este structurată sau improvizată, ci mai degrabă este important ca rugăciunea să ofere o cale pentru exprimarea inimii.

Mai ai nelămuriri, soră?

De asemenea, dacă vindecătorul vrea să se roage, va fi rugăciunea unică, pentru ca cel vindecat să simtă contactul cu iubirea? Adică, vindecătorul poate face orice pentru a exprima credința în unitate... pentru unii oameni tăcerea ar putea fi cea mai bună rugăciune. Cred că mă încurcă cuvântul rugăciune.

Sunt Q’uo și aș sugera că pentru vindecător ar fi mai eficient dacă ar construi un ritual care să îi permită să exprime acele calități pe care le simte importante în acest proces. Este util să construiască o rugăciune rituală, deoarece este folosită des. Din nou, natura vindecătorului va determina acest lucru.

Mai ai nelămuriri, soră?

Nu în acest moment, mulțumesc.

Sunt Q’uo și îți mulțumim, soră. Există o altă nelămurire?

Ați vorbit despre tratarea fricii pacientului. Vorbiți de frica de a lăsa boala să se vindece, sau ce ați vrut să spuneți prin a face față fricii, pentru că știu că este important.

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea frate. O entitate care caută vindecare caută ușurare de la un model de gândire și credință care îi provoacă boala. Înfruntarea situației este adesea dificilă pentru entitate, deoarece modelul de gândire și comportament care a dus la boală a rămas ascuns în mister, până la momentul încercării vindecării.

Pe măsură ce dorința de vindecare crește în entitate și pe măsură ce entitatea caută vindecarea, ea se transformă metafizic pentru a înfrunta problema în lumină. Acest lucru este adesea dureros sau înfricoșător pentru entitatea care caută vindecare, deoarece experiențele care au construit tiparul de gândire al entității bolnave sunt adesea traumatizante și a le înfrunta în lumină este pentru mulți o experiență înfricoșătoare.

Vindecătorul poate ajuta la înlăturarea fricii celui care caută vindecarea, reamintindu-i că aceasta este evoluția naturală a unei boli care face parte dintr-un proces de creștere, că entitatea nu este singură, că mulți înaintea ei au fost vindecați de ceea ce suferă, că mulți nevăzuți îi sunt alături pentru a ajuta vindecarea. În acest mod vindecătorul îl poate ajuta pe cel care se confruntă cu frica și caută vindecarea.

Mai ai întrebări frate?

Nu în acest moment.

Este posibil ca multele boli spirituale să se datoreze faptului că mulți oameni sunt veniți din alte vibrații, alte densități, pentru a ajuta planeta Pământ și aduc dificultăți spirituale în această iluzie, pentru că vibrațiile lor se luptă cu vibrațiile terestre? Este acesta un motiv? Se nasc oamenii cu boli spirituale din cauza acestei nepotriviri vibratorii?

Sunt Q’uo și îți înțelegem întrebarea. Te rugăm reformulează dacă nu am înțeles. Neliniștea spirituală despre care vorbiți este deseori exact rezultatul situației pe care ai descris-o, a entităților care au venit pe planetă pentru a ajuta nașterea ei la un nou nivel de vibrație. Amestecarea vibrațiilor lor armonioase cu vibrațiile planetei, care se naște cu greu, provoacă adesea o dezechilibrare a complexului spiritual care este similară cu sentimentul de alienare pe care un călător îl are într-un ținut îndepărtat. Vindecarea corpului și a complexelor mentale și emoționale este pentru multe entități un produs al utilizării vibrațiilor acestei densități pentru elaborarea unui model încarnat care își are rădăcinile în multe vieți anterioare.

Vindecarea unor astfel de entități se realizează adesea prin mijloace similare cu cele pentru vindecarea spirituală, pentru că orice vindecare trebuie să aibă baza în corpul eteric care se aliniază mai strâns cu complexul spiritual al oricărei entități.

Mai ai nelămuriri soră?

Deci, practic, în rugăciune, cerem ca un adevăr superior să vindece boala noastră.

Sunt Q’uo și îți înțeleg întrebarea, soră. Presupunerea ta este corectă. Rugăciunea servește ca mijloc prin care porțiunea încarnată a personalității entității se adresează acelei porțiuni a personalității numită Sine Superior, creator de formă sau corpul eteric, care va răspunde apoi rugăciunii venite din inimă, deschizând apele spiritului care vor curăța entitatea în funcție de puritatea dorinței de a fi vindecat precum și de eficacitatea vindecătorului de a ajuta deschiderea acestei căi spirituale.

Mai ai nelămuriri, soră?

Doar una. O mulțime de oameni sunt foarte sinceri în ceea ce privește cererea de vindecare spirituală și nu primesc acea vindecare spirituală. Deci, par să dorească ceva cu adevărat, dar nu obțin întotdeauna... Care este cauza? Care este diferența între cel care dorește vindecarea cu disperare, dar agravează boala și cel care dorește cu adevărat vindecarea și se vindecă. Este foarte important.

Sunt Q’uo și înțeleg întrebarea, soră. Există multe explicații pentru care entitățile care par să caute din toată inima vindecarea nu primesc ceea ce caută. Adesea există o dorință simplă fără o muncă anterioară, care să descopere rădăcinile bolii. Trebuie ca entitatea să caute înțelegerea de bază a problemei care urmează să fie vindecată.

De aceea sugerați schimbarea dietei sau ceva care merge pe linia curățării înainte de a vorbi despre rugăciune? Mulțumesc.

Sunt Q’uo. Dorim să adăugăm în plus că această iluminare a sinelui despre cauzele bolii poate fi într-adevăr făcută în mai multe moduri: schimbarea dietei, schimbarea comportamentului, privirea unei situații cu o nouă atitudine sau orice alt mijloc prin care o entitate poate determina cauza bolii. Trebuie ca fiecare entitate, oricât de doritoare ar fi să se vindece sau să înțeleagă cauza bolii, să realizeze că atitudinea care stă la baza tuturor încercărilor de vindecare sau de căutare a vindecării este atitudinea: „Se va împlini."

Când vindecarea nu se realizează, trebuie înțelese oportunitățile care apar din căutarea vindecării și a lipsei aparente de vindecare. Voința Creatorului care transpare modelul de viață al fiecărei entități este cea care prezintă întotdeauna entității cel mai eficient mod de creștere sau evoluție spirituală. Indiferent dacă această creștere include vindecarea bolii sau continuarea bolii, există oportunități de a lăuda și a da mulțumiri unicului Creator și aceste oportunități sunt cele pe care entitatea trebuie să le considere, chiar dacă, aparent, nu a primit vindecarea.

Mai există nelămuriri soră?

Deci, spui că dacă persoana acționează ca și cum liniile de vindecare ar fi deschise, persoana respectivă generează credință prin această acțiune?

Sunt Q’uo și ai dreptate, soră. Calitatea credinței echilibrate, generate prin exercitarea voinței, sunt toiagul care ajută pe cel care caută. Credința și voința deschid oportunități care ajută pe cel care caută să crească, să slujească și să-l cunoască pe Creator.

Deci, nu ne rugăm pentru vindecare, ci pentru a oferi laudă și mulțumire și pentru a folosi sinele în orice mod putem face voia Creatorului. Aceasta este baza?

Sunt Q’uo. Acest lucru este corect, soră. Indiferent dacă entitatea caută cunoașterea printr-o practică sau alta, caută vindecarea printr-un mijloc sau altul, entitatea trebuie să caute astfel încât poate servi Creatorului astfel fiind în armonie cu propriul său mod de viață. Astfel, entitatea spune: „Oricare ar fi voia Ta în ce mă privește, aceasta este și dorința mea”.

Mai există o întrebare soră?

Nu, mulțumesc.

Sunt Q’uo și îți mulțumim, soră. Există o ultimă întrebare în acest moment?

[Pauză]

Sunt Q’uo și vă mulțumim celor prezenți pentru invitația în cercul de căutare. A fost o mare onoare și privilegiu să ne amestecăm vibrațiile cu ale voastre și să vă însoțim în călătoria de căutare. Vă reamintim că nu suntem decât frații și surorile voastre care mergem cu voi pe aceeași cale prăfuită și ne-am împărtășit cu bucurie părerile. Nu uitați, vă rog, că noi ne împărtășim doar părerea.

În acest moment vom părăsi acest instrument, lăsându-vă în iubirea și lumina unicului infinitului Creator. Suntem Q'uo. Adonai, prieteni. Adonai.