[overview] Întrebarea din această săptămână are de-a face cu rădăcinile terorismului sau încercările unui grup de oameni de a câștiga ceea ce cred că li se cuvine prin mijloace violente. Pentru asta ne întoarcem la povestea biblică a lui Sarah și Avraam, în care Avraam nu a putut să aibă copii deoarece Sarah era stearpă. El a mers la roaba Agar, care era egipteancă, și aceasta i-a născut un fiu, Ismael. Paisprezece ani mai târziu, când Avraam avea 100 de ani, Sarah a fost binecuvântată de Dumnezeu și a avut un copil pe care l-a numit Isaac. Isaac a fost singurul care a primit drept de moștenire. Ismael a fost obligat să rătăcească în deșert și a format triburile arabe. Lupta dintre arabi și evrei este atât de violentă în lumea noastră de azi. Ne întrebam dacă Q'uo ne poate oferi un fundal filozofic al acestui tip de energie și cum poate fi rezolvat pe planeta Pământ?

(Carla channeling)

Sunt Q'uo, și vă salut în iubirea și în lumina unicului infinitului Creator, în al cărui serviciu venim în această zi. Este un privilegiu și o plăcere să fim cu voi și să împărtășim frumusețea meditației voastre și vă oferim recunoștința noastră pentru această experiență a unui cerc de căutare care exprimă lumină și iubire.

Este o binecuvântare să fim chemați de acest grup pentru de a ne oferi gândurile legate de terorism și suntem bucuroși să facem acest lucru cu cererea (care este deosebit de importantă când vorbim despre o problemă oarecum delicată) de a vă oferi idei fără a vă obliga să le luați în considerare. Vă rugăm să ne permiteți să vă împărtășim gândurile, păstrându-vă în același timp libertatea de a le exclude din procesul vostru intelectual. Pentru că discernământul vostru ne garantează libertatea voinței voastre. Nu dorim să fim un obstacol în calea progresului vostru. Libertatea voinței voastre, ne oferă libertatea de a vorbi liber. Această preocupare este legată de libertatea absolută a tuturor părților implicate în acest dialog. Vă mulțumim.

Întrebarea din această zi are de-a face cu filozofia terorismului. Așa cum este formulată această întrebare, ne-ar fi foarte dificil să dăm un răspuns, deoarece credem că filosofia, ca ramură a cercului cunoașterii, nu se pretează la crearea unei structuri în care terorismului ar fi justificabil. Când etica este discutată ca sistem filozofic, aceasta se referă nu la modalități de a lua libertatea, ci la modalități de a proteja libertatea. Supraomul nietzschean 1 este poate filozofia respectabilă, care se apropie cel mai mult de ceea ce ar putea fi interpretat ca justificare a terorismului, iar justificarea poate fi redusă la expresia „puterea are dreptate”. Nu am dori să fim puși în situația de a apăra această filozofie într-un grup de etică; ne-ar fi dificil să găsim argumente.

Prin urmare, nu se poate argumenta că aura filozofiei se întinde asupra terorismului și a actelor sale surori, războiul și violența, sau le conferă respectabilitate. Structura filozofică cea mai potrivită terorismului este „roata care scârțâie trebuie unsă”. Dar aceasta nu este o filozofie adecvată ci, doar, o explicație a motivului pentru care entitățile (atât individual cât și în grup) recurg la tehnicile terorii.

Creatorul nu este o entitate organică, din câte știm noi. Nu are membre, minte, emoții sau orice alte atribute umane de a treia densitate. Nu are nici atribute umane de a patra densitate, sau de a cincea densitate sau de a șasea densitate. Creatorul, așa cum îl înțelegem pe unicul infinitul Creator, este dincolo de orice încercare de al descrie, al limita sau al distinge de o altă entitate. Creatorul este de fapt tot ceea ce există, văzut și nevăzut, cunoscut și necunoscut, posibil și imposibil. Creatorul este toate stările minții, toate modurile de gândire și nu este epuizat de listele de atribute sau descrieri. Încercarea de a înțelege conceptul principiului creativ este întotdeauna o încercare inutilă. Nu este de folos.

Pe de altă parte, încercarea de a identifica acele caracteristici ale Creatorului pe care entitățile dintr-o anumită densitate și dintr-o anumită cultură le pot înțelege este de mare ajutor. Așa că vă rugăm să încercați să înțelegeți Creatorul, dar să realizați că ceea ce au scris despre Creator, entitățile asemeni vouă, sunt cuvinte. Nu sunt adevăruri, ci doar cuvinte scrise de entități care încearcă să înțeleagă ceea ce nu poate fi înțeles.

Întrebarea pe care ați adresat-o aduce în discuție o anumită entitate creatoare numită Yahweh sau Iehova, a cărei intervenție pe planetă a dus, probabil, la acțiunile războinice ale celui numit Iosua și ale tuturor celor care s-au luptat pentru a cuceri teritoriul din cărțile lui Moise, în Vechiul Testament al Sfintei Biblii. Au existat un număr nesfârșit de încercări de a înțelege mintea acestei figuri numite Iehova, din Vechiul Testament și de aceea am început cu afirmația că nu există nici o figură cunoscută în literatură care să cuprindă esența principiului creativ. Cel numit Iehova este, cu siguranță, incapabil să exprime câteva dintre caracteristicile evidente ale principiului creativ, acestea fiind unitatea și universalitatea. Cum ar putea principiul creativ pune o entitate înaintea alteia când, pentru Creator, toate lucrurile sunt una, toate ființele sunt copii ai aceluiași părinte, ai unicului Creator?

Fără îndoială, cel cunoscut sub numele de Iehova a fost o forță, acționând prin entități precum Moise, Iosua și Avraam.

În istoria pământeană (nu doar istoria religioasă a pământenilor, ci și istoria politică, economică și socială) povestea despre Isaac și Ismael este îngropată sub conceptul drepturilor de moștenire. Și aceasta este o caracteristică interesantă a sistemului folosit de cel numit Iehova. Iehova poate fi descris ca gardian al Pământului care a creat un plan pentru a fi de folos altora fără a se gândi la repercusiunile acelui plan. Când a decis să creeze o versiune nouă și mai bună a rasei umane egiptene, care era baza genetică a acelei regiuni la acea vreme, a ales unul dintre cele două tipuri de ființe genetice disponibile. Aceste două tipuri genetice pe care le avea Iehova la dispoziție difereau oarecum, deoarece aveau modificări genetice mai vechi făcute asupra lor, de entități extraterestre. Din cele două tipuri disponibile Iehova a ales ființa genetică care părea să aibă caracteristicile de bază ale inteligenței și culturii mai apropiate de populația egipteană. Ei au separat un grup de restul populației, într-un mod în care principiul creativ nu ar fi făcut-o niciodată, și astfel au creat o subrasă pe care acești gardieni au considerat-o mai bună și, prin urmare, îndreptățită să dispună de mai mult spațiul în care să producă îmbunătățiri ale minții, trupului și spiritului pe care cei cunoscuți sub numele de Iehova le-au crezut posibile pentru această rasă fabricată.

Nu putem înțelege de ce nu le-a trecut prin cap gardienilor că acest experiment va genera acțiuni războinice și măcelul multor nevinovați. Însă, istoria voastră și energiile psihice ale acestor grupuri de oameni au fost modificate pentru totdeauna de această interferență. S-a creat ceea ce este evident o situație injustă. Cu siguranță, fiii și fiicele lui Isaac și Ismael jelesc ca popor unic această interferență și multele ramificații pe care le-a avut.

Când o astfel de situație intră în fluxul istoriei, intră și în fluxul mitologiei. Și odată cu trecerea timpului și a evenimentelor, istoria israeliților și a ismaeliților a devenit foarte neclară și o mare parte, dacă nu toată întâmplarea reală, s-a pierdut. Ceea ce a rămas sunt povești care captează emoția, energia și evenimentele istorice principale. Chiar dacă încercați să urmăriți triburile lui Ismael, astfel de încercări vor fi mereu îngreunate de intervenția inevitabilă a celor veniți după care au modificat evenimentele istorice într-un mod care pune învingătorul în cea mai favorabilă lumină, această versiune părtinitoare rămânând în istorie. Versiuni părtinitoare apar în fiecare clipă, în toate fazele istoriei și cu siguranță în culturile prezente.

Analizând istoria războiului și a terorismului, observați că, în general, au de-a face cu grupuri de oameni care consideră că, prin naștere, au dreptul la anumite avantaje. Acest sentiment de îndreptățire este baza violenței, războiului și terorismului.

În ceea ce privește principiul creativ, toate teritoriile sunt unul, toți oamenii sunt unul. Proiectul lumii voastre de a treia densitate a prevăzut ca fiecare dintre rasele pământene să devină dominantă pentru o perioadă de timp oarecare. Nu a fost niciodată intenționat ca o rasă să domine planeta pentru o perioadă lungă de timp, așa cum a făcut-o rasa albă. Energiile fiecărei rase aveau un anumit mod de a deschide inima și era de așteptat ca modurile variate de a privi principiul creativ să curgă de la o cultură dominantă la alta, într-o manieră ritmică și naturală. S-a sperat ca până la acest moment al dezvoltării voastre, ca grup de nivel global, să existe în culturile voastre o tendință spre principiul feminin al puterii. Deoarece, pentru nașterea celei de-a patra densități a planetei voastre este necesară această energie creativă, feminină. Această energie este făclia serviciului altora necesară celei numite Gaia, Pământ sau Terra pe durata nașterii, acest moment pur feminin atât de profund. Acest lucru din păcate nu sa întâmplat.

Energia plasată de grupul numit Iehova în entitățile care veniseră pe Pământ de pe planeta Marte a creat un punct de blocaj, ca și cum cineva ar fi pus o piedică în nivelele energetice ale Pământului menținând neschimbată acea energie care se pretindea monoteistă, care pretindea că există un singur Dumnezeu; dar, care, prin însăși definiția sa, nu putea fi singur deoarece era Dumnezeul unei singure națiuni. Dacă există un Dumnezeu al unei națiuni și nu al celorlalte, atunci, este destul de evident, că trebuie să fie parte a unui sistem multiteist.

Și într-adevăr, pe vremea celui numit Moise, lumea era la un pas de adevăratul monoteism. Gândiți-vă la acest lucru dacă vreți, pentru că noi ne gândim adesea, deoarece unul dintre membrii grupului nostru este grupul Ra care a încercat să predea prinților Egiptului, în acele vremuri, adevăratul principiu creativ care este Unul. Cel cunoscut sub numele de Moise era conștient de adevăratul monoteism și într-adevăr, în inima lui, era devotat și instruit în cadrul acestui sistem. Însă, această entitate, precum toate entitățile în acele vremuri, era impregnată de cultura multor zei și în încercarea de a fi lider al poporului său i-a fost imposibil să țină credința pură într-un unic Dumnezeu. Lider după lider s-au confruntat cu această provocare. Cum procedează o entitate conducând un grup și fiind responsabilă față de grup, astfel încât grupul să simtă că drepturile lor sunt păstrate și lucrurile lor sunt protejate, dar, în același timp, să accepte și respecte drepturile tuturor celorlalte grupuri? Rezolvarea acestei situații în așa fel încât ambele valori să fie protejate este un lucru extrem de dificil.

Să ne îndreptăm pentru moment atenția asupra celui numit Mahatma Gandhi. Am mai vorbit despre această entitate. A fost o entitate foarte inteligentă folosind, în cea mai mare parte, metodele serviciului sinelui. Cu toate acestea, viziunea acestei entități a fost puternică în unitatea sa și nu a permis gânduri care să îi închidă inima împotriva cuiva, nici chiar împotriva celor pe care îi considera, cu o oarecare justificare, exploatatorii poporului său. În relațiile sale cu guvernul britanic, care conducea națiunea indiană la acea vreme, Gandhi s-a abținut să își închidă inima sau să folosească violența. Folosind obiceiuri locale, ușor de înțeles, ca de exemplu producerea firelor de bumbac, această entitate a impus grupului său valoarea de sine și independența. Cum poate o entitate să vadă valoarea de sine și independența în lucrul cu bumbacul? Nu este ușor dar, indienii au înțeles lecția pe care a oferit-o cel numit Gandhi.

Gandhi le-a făcut viața foarte dificilă celor din conducerea britanică. Cu toate acestea, Gandhi a rămas cordial și civilizat. El nu ar fi putut reuși și nici ideile lui nu ar fi putut prinde rădăcini dacă nu ar fi venit dintr-un loc al iubirii sincere. Dacă Gandhi în sine și-ar fi urât inamicul, dar ar fi urmat aceeași politică pacifistă, nu ar fi reușit. Integritatea lui și puritatea motivației au fost de așa natură încât cei din India și cei din Marea Britanie deopotrivă au înțeles-o, au simțit-o și, în cele din urmă, au respectat-o. Prin urmare, munca lui de a-și ajuta poporul nu a căpătat niciodată nuanțe violente ci a păstrat nuanțele credinței, iubirii și speranței.

Când vedeți grupuri mici sau mari incapabile să reziste metodelor terorismului, vedeți grupuri care s-au încurcat în probleme de drepturi și dreptate. În fiecare situație, există o cale către pace. Această cale începe în inimă. Această cale cere oameni care sunt atât inteligenți, cât și plini de compasiune. Cere oameni care sunt capabili să înțeleagă tehnicile serviciului sinelui, dar ale căror puritate și inimi deschise sunt astfel încât să le permită folosirea tehnicilor iubirii necondiționate. Nu există nici o justificare pentru violență și totuși este în firea omului să își apere grupul împotriva celor care nu fac parte din grup. Este parte din instinctul cu care se încarnează fiecare ființă umană. Face parte din moștenirea vehiculului fizic al maimuței antropoide din care ați evoluat recent. Dacă examinați obiceiurile acestor maimuțe, așa cum a făcut cel numit Desmond Morris, devine foarte clar că violența este ceva cu care fiecare ființă umană trebuie să se confrunte, nu ca ceva îndepărtat, ci ceva foarte intim, o parte a personalității umane. Una din caracteristicile corpului vostru este violența.

Cel numit G spunea că nu se crede capabil să apese trăgaciul împotriva altei ființe umane. Acesta este un sentiment lăudabil și nobil. Cu toate acestea, este spus de cineva care nu a fost niciodată în postura de a-i apăra pe cei dragi de cineva care le-ar face rău. Instinctul celui care este amenințat este să apese pe trăgaci. Când avem de-a face cu grupuri, acel instinct rămâne la fel de letal. Indiferent de straturile de civilizație și diplomație, în fiecare situație există posibilitatea în care două grupuri acceptă o configurație antagonistă. Odată ce această situație este acceptată, poate apărea oricând un motiv care să conducă la violență, fie că este vorba de violența celor care au aprobarea altor națiuni și aparțin unui alianțe de națiuni de drept, fie că este vorba de violența celor care nu au o astfel de aprobare și sunt considerați bandiți, dar de multe ori nu au de ales și recurg la violență. Când un așa zis bandit încearcă să își obțină drepturile, este considerat terorist. Aceasta este singura diferență între terorism și război. Este o distincție artificială bazată pe raportul de putere al grupurilor care sunt în conflict.

Poate ați observat în lucrul cu alte entități că există tendința ca entitățile să se împartă mereu în grupuri, subgrupuri și sub-subgrupuri. Oamenii simt plăcere când pot defini criterii care împart grupurile în bune și rele, în învingătoare și învinse. Sentimentul de a fi mai bun, mai puternic sau mai just decât un alt grup este căutat la nesfârșit pentru plăcerea care îl oferă. Este plăcut să aparții. Este plăcut să faci parte dintr-un grup etic, să ai dreptatea morală de partea ta. Această atitudine este perpetuă, faptele sunt repovestite iar și iar și, de fiecare dată, apare o modificare adusă faptelor pentru a arăta dreptatea învingătorilor și vinovăția învinșilor. În opinia noastră, fiecare poveste este deviată de la adevărul istoric, fiecare dreptate este discutabilă și fiecare grup de drept este artificial și subiectiv. Totuși, obiectivul principal al celei de a treia densități este să confrunte entitatea și grupurile care se formează, cu situații suficient de complexe pentru a merita rezolvate. Iar acea rezolvare oferă entităților oportunitatea de a crește spiritual, mental, emoțional și fizic.

Așadar este importantă găsirea modului de a evita teroarea și războiul când lucrați cu voi înșivă, cu cei intimi, cu grupurile având obiective de serviciu comune. Cum puteți să vă țineți inima deschisă și să rămâneți devotați unicului infinitului Creator? Vor exista multe argumente care vă vor scoate mereu din zona de confort. Veți fi provocați iar și iar, pentru că există probleme profunde cu care se confruntă lumea în acest moment. Cei care, precum a menționat cel numit J, au aruncat în aer planeta Marte, încearcă acum să arunce în aer planeta Pământ. Aproape că au reușit acest lucru în acel ținut pe care îl numiți Atlantida. Energiile se strâng încă o dată în încercarea de a reuși un Armaghedon. Este o energie adânc înrădăcinată în memoria genetică a acestui grup rasial pe care îl numiți rasa albă. Din cauza că istoria a fost blocată de acest Iehova fals monoteist, energiile războiului amenință să devină din nou o experiență la nivel planetar.

[Sfârșit de casetă]

(Carla channeling)

Ce puteți face pentru a crea lumea unificată și pașnică pe care fiecare o imaginează? Totul începe cu voi, în această zi și în acest moment, nu la scară mare, ci la scara cea mai mică. Ce gândiți când vă pregătiți pentru următoarea decizie? Doriți să vă apărați? Doriți să vă protejați? Examinați aceste dorințe. Doriți să fiți uniți? Examinați această dorință. Examinați-vă gândurile cu atenție pentru a elimina acele energii care nu rezonează cu inima deschisă.

De asemenea, fiți deștepți, și lucrați cu limitările și distorsiunile culturii voastre, în loc să le evitați. Încercați să lucrați în interiorul culturii, astfel încât lucrurile care sunt concepute să limiteze să devină lucruri care eliberează. Aceasta cere multă subtilitate și inteligență dar fiecare are o minte bună, o putere bună de judecată, imaginație și un dar al creativității. Vă sugerăm să adăugați la aceste calități umorul, răbdarea și recunoștința. Cum puteți fi mulțumiți și pașnici în interior dacă nu vreți să fiți aici, nu vreți această sarcină imposibilă și nu vreți responsabilitatea pe care v-ați ales-o la încarnare? Recunoștința pentru șansa de „a fi” și înțelegerea sinelui vă revelează creatorul din interior. Priviți ușile închise ca pe ceva temporar și evitați mânia, dezamăgirea și ostilitatea pentru a îmbrățișa speranța, credința și iubirea.

Instrumentul ne spune că trebuie să trecem mai departe și deschidem discuția întrebărilor pe care le puteți adresa în acest moment. Cine are o întrebare în acest moment?

Q'uo, în cartea „Legea lui Unu”, Ra a fost întrebat care dintre următoarele două căi polarizează mai pozitiv, calea în care o entitate pozitivă este apărată împotriva celor negativi sau calea în care o entitate pozitivă nu este apărată împotriva celor negativi. Ra a răspuns folosind exemplul dorinței lui Iisus de a nu fi apărat, ca și cum aceasta ar fi înțelegerea sau calea superioară. Ați putea explica de ce „a nu te apăra” este calea mai polarizantă?

Sunt Q'uo și îți înțeleg întrebarea frate. Această întrebare oferă șansa de a privi polaritatea în acest sens particular în care sinele nu se apără. Cel numit Iisus a ales să nu se apere și, prin urmare, a primit o moarte umilitoare, o moarte rezervată celor mai răi dușmani ai poporului. Procedând astfel, această entitate a arătat cel mai înalt grad de abandonare a sinelui. Polaritatea implicată în acea alegere a câștigat împotriva impuls de apărare a sinelui. Abandonarea oricărei opțiuni de apărare a sinelui exprima credința absolută a celui numit Iisus în bunătatea tuturor, inclusiv a dușmanilor săi.

Personal vorbind, Iisus a avut mare succes în consolidarea polarității prin alegerea pe care a făcut-o. Dacă această entitate ar fi fost mai abilă, ar fi putut găsi modalități de a rămâne în viață, de a-și exprima iubirea necondiționată și ar fi acționat, timp îndelungat, ca agent al principiului creativ. Prin urmare, se poate observa că o alegere care aduce un mare câștig în polaritatea personală poate reduce câștigul de polaritate al grupului. Într-un asemenea caz opțiunile unei persoane sau gândirea din spatele lor sunt foarte greu de evaluat. Cel mai bun lucru pe care această entitate a putut să-l realizeze în încarnarea sa a fost alegerea pe care a făcut-o.

Putem da mai multe detalii?

Iisus a fost un martir. El a exprimat la cel mai înalt grad cea de-a patra chakra, inima deschisă. Dacă și-ar fi trăit încarnarea în unda albastră și și-ar fi folosit energiile înțelepciunii în alegerile făcute, atunci i-ar fi dictat înțelepciunea să se apere și să se polarizeze mai mult în încarnare?

Sunt Q'uo și iți înțeleg întrebarea frate. Într-adevăr, ne-am referit la acea opțiune ca fiind drumul neparcurs, așa cum a spus cel numit Robert Frost în poemul său.2 Din cauza trecerii timpului și a circumstanțelor, nu se știe dacă acea opțiune ar fi fost mai potrivită viziunii celui numit Iisus. Entitatea nu a crezut că drum menționat în întrebare era la fel de bun. Mereu există un drum neparcurs când cineva face o alegere. Acest lucru poate să apară uneori în minte, așa cum spunea cea numită V vorbind despre acel obiect de mare frumusețe la care a renunțat acum opt ani. Drumul neparcurs trebuie analizat doar când este făcută alegerea și nu după aceea. Gloria unor astfel de momente vine din faptul că ele necesită alegeri care schimbă tot ce se întâmplă din acel moment înainte.

Putem da mai multe detalii, frate?

O continuare. Am o întrebare despre o situație diferită, care implică ideea de apărare. Fiecare situație este unică și Iisus a avut o viziune cristalizată în mintea lui, dar, în general, ce alegere ar face o entitate de undă albastră sau o entitate de undă indigo, în situația în care trebuie să ucidă pentru a-și salva viața? Cine poate spune ce alegere va face o entitate, pentru că fiecare situație este unică, dar, în general, o entitate de undă albastră ar considera uciderea cuiva o opțiune posibilă pentru a-și salva viața?

Sunt Q'uo și iți înțelegem întrebarea frate. Credem că întrebi dacă o entitate al cărei centru de undă albastră este complet deschis ar putea ucide, cu bună știință. Putem spune că orice cale este posibilă dacă este vizibilă entității. Capacitatea minții de a crea prejudecăți este nesfârșită. Au fost multe entități care au exprimat glorios unda albastră în timp ce au ucis. Acest sentiment de îndreptățire este foarte puternic. Când o entitate devine absolut convinsă de corectitudinea nevoii de violență, este posibil să aibă energie de undă albastră, energie de undă verde și toate celelalte energii funcționale și, totuși, să ucidă. Acesta este motivul pentru care evoluția spirituală este complicată. Căci mintea în încarnare este în mod constant și inevitabil orbită de prejudecăți. În consecință, calea trebuie aleasă, clipă de clipă, și gând de gând, revenind mereu la baza propriei tale credințe, în loc să depinzi de o entitate, un principiu sau orice altă structură fabricată.

Putem da mai multe detalii frate?

Asta e foarte încurajator. Am tot felul de întrebări complicate în minte, dar nu le voi adresa pentru moment, mulțumesc, Q'uo, mulțumesc pentru toate răspunsurile oferite. Mulțumesc, instrumentului.

Sunt Q'uo și îți mulțumim frate. Aveți o ultimă întrebare în acest moment?

[Nu mai sunt întrebări]

Sunt Q'uo și, presupunem că am răspuns tuturor întrebărilor de azi. Vă mulțumim din toată inima pentru preocupările voastre în acest cerc de căutare. Este o mare bucurie să ne împărtășim gândurile, să vă încurajăm și să vă sprijinim pe măsură ce înaintați în căutarea adevărului, serviciului și devotamentului față de unicul infinitul Creator. Vă binecuvântăm, vă mulțumim și vă lăsăm, ca întotdeauna, în iubirea și în lumina unicului infinitului Creator. Sunt Q'uo. Adonai. Adonai.


  1. [footnote start]

    Nietzsche a spus că există „un mod de a fi mai bun din punct de vedere psihologic dincolo de condiția umană obișnuită. Nietzsche numește acest mod superior de a fi „supraom” și îi asociază doctrina reapariției eterne acestui punct de vedere spiritual al supraomului, în raport cu care atitudinile „prea adesea” dezamăgiți, „prea adesea” umani sunt doar o punte simplu de trecut.”

    [footnote end]
  2. [footnote start]

    Drumul neales”, de Robert Frost.

    [footnote end]